Arta de a controla boabe de cafea: până la aroma finală, boabele de cafea trec printr-un procedeu de prăjire definit drept artă de cafegii. Și nu-i deloc pompos termenul, dacă e să avem în vedere faptul că atunci când sunt recoltate, boabele de cafea sunt verzi. Depinde de măiestria „prăjitorului” să scoată la suprafață calitățile cafelei. Totul e despre detalii și pasiune, chiar dacă din exterior totul pare simplu. Putem jongla inclusiv nivelul de cofeină, deși am putea crede că n-avem cum. Avem, vă spunem noi. De exemplu, cu cât cafeaua are un grad de aciditate mai scăzut, cu atât conținutul de cofeină e mai scăzut. Așadar, rețineți că la cafea, nivelul de cofeină nu e niciodată același!
Artă din boabe de cafea: prăjirea artizanală
La noi în prăjitorie folosim lemne de fag atunci când prăjim cafeaua. Suntem singurii de pe piața din România care apelează la această manieră artizanală de prăjire a boabelor de cafea. Este deprinsă de la maeștrii din Italia, cafegii care și-au dedicat întreaga viață descoperirii cafelei și a secretelor pe care aceasta le are bine ascunse.
Prăjirea cafelei presupune mai multe etape. Astfel ajunge să fie pusă cu adevărat în valoare. Cu cât prăjirea e mai intensă, cu atât și aroma e mai evidentă în privința celor trei tipuri de boabe de cafea, dintre cele mai cunoscute:
- – ușoară (light roast), însă gustul pare nedezvoltat, chiar dacă vorbim despre o aromă blândă. Sunt boabe de cafea care nu sunt uleioase la suprafață, au o culoare maro deschis.
- – mediu (medium roast)– e ideală pentru espresso sau orice tip de cafea care conține și lapte. Are o aromă delicată, plăcută gustului, bine definită și bogată. Dacă ne raportăm la un mediu-intens, atunci avem boabe de cafea care capătă nuanțe închise. Gustul e ușor amărui și tare, iar suprafața boabei e ușor uleioasă.
- – intens (dark roast)– prăjirea e de durată și se face la o temperatură relativă, gustul fiind puternic și chiar cu tendințe picante.
Boabele de cafea dau semne că sunt gata, asemenea popcornului:
- – la un prim pocnet, știm că datorită aburului, avem boabe de cafea care cresc în dimensiune. Dobândesc o suprafață netedă și uniformă. Practic, cam începe să se simtă mirosul de cafea. Acest lucru înseamnă că nu trebuie să o mai lăsăm mai mult de maxim două minute. Mai ales dacă prăjim cafeaua pentru filtru. Prin prăjire, zaharurile și acizii de caramelizează și descompun.
- – al doilea pocnet al cafelei anunță că boabele de cafea sunt gata pentru a fi folosite în prepararea cafelei de la espressor.
Prăjirea artizanală permite controlarea pe deplin a boabelor de cafea, oferă o prăjire lentă și omogenă. De aceea, preferăm să mizăm pe o metodă tradițională de prăjire a boabelor de cafea, care păstrează întocmai calitățile de excepție a oricărei cafele. Asta pentru că știm ce poate face, cunoaștem modul în care acționează. Așa cum v-am mai povestit, deseori vorbim cu boabe de cafea. Le alintăm, le privim cu gingășie. Ne uimește povestea sa de fiecare dată, iar drumul pe care-l parcurge din îndepărtate teritorii până la noi în prăjitorie e o călătorie deloc lipsită de peripeții. Ceea ce face ca povestea să fie și mai uimitoare. Așa că să știți că noi nu doar prăjim cafeaua, facem magie chiar!
